Simplitate
Jorge Luis Borges
(1899, Buenos Aires –1986, Geneva)
Îmi deschide poarta dinspre grădină
cu îngăduinţa unui servitor
al cărui devotament este nesigur
dar odată înăuntru privirea mea
nu are nevoie să fixeze obiectele
care au rămas, precis, în memorie.
Recunosc obiceiurile și spiritul –
acel dialect al aluziilor,
acea pânză ţesută de fiecare grup.
Eu nu am nevoie să vorbesc
nici să–mi asum vre-un fals privilegiu;
cei care mă înconjoară aici, mă știu prea bine,
știu bine suferințele și slăbiciunea mea.
Aceasta este poate treapta cea mai înaltă
care Cerul poate ne va acorda:
nu să fim admirați în victorie
ci pur și simplu să fim îngăduiţi
ca parte a unei realități inconturnabile,
ca și pietrele și arborii.
Versiune în limba Română
Constantin ROMAN, Londra,
© 2013, Copyright Constantin ROMAN
