Centre for Romanian Studies

Centre for Romanian Studies header image 1

Entries Tagged as '“Constantin Roman”'

Poetry in Translation (CXC): Federico Garcia LORCA, Spain, (1898-1936), “Memento”

May 21st, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CXC): Federico Garcia LORCA, Spain, (1898-1936), “Memento” · International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

Cuando yo me muera,
enterradme con mi guitarra
bajo la arena.
Cuando yo me muera,
entre los naranjos y la hierbabuena.
Cuando yo me muera,
enterradme si quer�is en una veleta.
�Cuando yo me muera!

Când voi muri,
îngropați- mă cu chitara mea
sub nisip.
Când voi muri,
în livada de portocali și mentă.
Când voi muri,
înmormântați-mă poate într-o giruetă.
Când voi muri!
Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London

[Read more →]

Tags:······

Poetry in Translation (CLXXXIX): Federico Garcia LORCA, Spain, (1898-1936), “Saeta”

May 21st, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXXIX): Federico Garcia LORCA, Spain, (1898-1936), “Saeta” · Diaspora, International Media, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

Federico Garcia LORCA
Saeta
Iisus cu faţa cernită
se schimbă
din crinul pur al Iudeei
în garoafa sângerândă a Spaniei!

Uite de unde vine!

Din Spania.
Cer limpede întunecat,
pământ încins
şi albii de râu unde apa
curge leneşă.
Iisus cu faţa cernită,
cu plete lungi,
pomeţi crânceni
şi pupile albe.

Uite unde se duce!

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:······

Poetry in Translation (CLXXXVIII): Tomaž ŠALAMUN, (b. 1941) Slovenian Poet, “Thought ‘64”, “Gând ‘64”

April 22nd, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXXVIII): Tomaž ŠALAMUN, (b. 1941) Slovenian Poet, “Thought ‘64”, “Gând ‘64” · International Media, Poetry, quotations, Translations

Tomaž Šalamun (b. 1941)
Poet Sloven

Gând ’64

Răvăşit de Absolut,
Răsfăţat de fecioare şi trupuri muribunde,
O, semenii mei, vă ador, voi care sunteţi zvâcnirea sufletului neprihănit de haiduc
O, voi, personajii absolute ale observaţiilor rafinate: în fiinţa mea, s-a născut iertarea
O, voi, deţinători a suferinţei psihologice,
O voi, trepăduşi intelectuali cu palme transpirate
O, voi, profesori vegetarieni de Logică, cu dioptrii de minus cincisprezece
O, voi, rectori cu botniţă,
O, voi, propagandişti cu ideologia voastră prostituată
O, voi, academicieni, mestecând turta dulce din piaţă, laolaltă cu punctuaţia,
O, voi, mumiilor ce aplaudaţi, într-un stil academic, de-a valma, pasiunile şi durerile,
Voi, urmaşii lui Pascal, care vă scremeţi şi urmaşi ai lui Bach, care aţi parvenit
O, voi poeţi lirici care vă ofiliţi de plăcere
Voi, grădinari care îngrădesc zborul rândunelelor
Voi, Socialisti în stil Bourbon, obsedaţi de prevenţia cruzimii animalelor
O voi, comisari a celor o sută trei zeci si cinci de comisii constituţionale, desemnate să decidă solutia optimă de a dispune de hoitul pisicii, ca să nu pută.
O, tu, revoluţie a maselor populare, în căutarea spitalului de prevenţie a impotenţei
Am preumblat toată toată tara, ca să mă aleg cu un ulcer;
Ţară de Zimpermanni adoraţi de codoaşe
ţară de servitori, mituri şi pedagogie,
O, voi, cetăţeni de nădejde ai Sloveniei, voi, obiect al istoriei, pe care l-a picnit o răceală.

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:········

Poetry in Translation (CLXXXVII): Lewis CARROLL (1832-1898), English Poet of Anglo-Irish stock, “The Crocodile”, “Crocodilul”

April 21st, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXXVII): Lewis CARROLL (1832-1898), English Poet of Anglo-Irish stock, “The Crocodile”, “Crocodilul” · PEOPLE, Poetry, quotations, Translations

How doth the little crocodile
Improve his shining tail,
And pour the waters of the Nile
On every golden scale!

How cheerfully he seems to grin,
How neatly spreads his claws,
And welcomes little fishes in,
With gently smiling jaws!

Cum face micul crocodil
S-arate solzii săi
Sclipind în unda de pe Nil
Prin mii de mici scântei!

În gură fericit îi lasă
Toţi peştii, ca prieteni vechi,
Să intre, şi îi şi înhaţă,

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:·········

Poetry in Translation (CLXXXVI): Arvo Turtianen (1904-1980), Finland, Poet, “Loveliest Poem”, “Cel mai frumos poem”

April 19th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXXVI): Arvo Turtianen (1904-1980), Finland, Poet, “Loveliest Poem”, “Cel mai frumos poem” · PEOPLE, Poetry, quotations, Translations

Arvo Turtianen (1904-1980)

LOVELIEST POEM

The loveliest poem is born
when you are close to someone,
when tenderness,
simple and boundless,
without questions
flows from one to the other.

You do not forget the loveliest poem.
It is stamped on your forehead, eyes,
lips and heart,
stamped for lovers to read,
for lovers to surrender.
Cel mai frumos poem
Arvo Turtiainen (1904-1980)

Cel mai frumos poem se înfiripă
când eşti alături de cineva,
când iubirea,
simplă şi nemărginită,
fără nici un semn de întrebare
se împărtăşeşte de amândoi.

Poemul cel mai frumos nu se uită.
El este înscris pe frunte, pe ochi,
pe buze şi inimă,
înscris, pentru ca toţi iubiţii să poată vedea,
să depună armele.

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:········

Poetry in Translation (CLXXXIII: Jorge Luis BORGES (1899 – 1986), Argentina, Poet: “Noi suntem Epoca, Noi suntem Legenda”, “We are the time. We are the famous”, “SON LOS RÍOS”

April 14th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXXIII: Jorge Luis BORGES (1899 – 1986), Argentina, Poet: “Noi suntem Epoca, Noi suntem Legenda”, “We are the time. We are the famous”, “SON LOS RÍOS” · International Media, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

We are the time. We are the famous
metaphor from Heraclitus the Obscure.

Somos el tiempo. Somos la famosa
parábola de Heráclito el Oscuro.
Somos el agua, no el diamante duro,
la que se pierde, no la que reposa.
We are the water, not the hard diamond,
the one that is lost, not the one that stands still.

Noi suntem Epoca, Noi suntem Legenda
Jorge Luis Borges
(1899 – 1986)

Noi suntem Epoca. Noi suntem Legendara
Metaforă a lui Heraclit cel Obscur.

Noi suntem unda, nu piatra nestemată,
Cea trecătoare, nu cea de sine-stătătoare.

Noi suntem apa şi chipul antic
Al profilului grec, ce se reflectă în undă. Faţa
Lui se transformă în apele oglinzii schimbătoare
A pietrei nestemate sclipind ca flacăra.

Noi suntem fluviul inutil, preprogramat,
În drumul lui spre ocean.

Umbrele l-au cernit.
Totul şi-a luat rămas bun dela noi, totul se îndepărtează.

Memoria nu- şi pune stigmatul pe propria-i pecete.

Şi totuşi, este ceva ce rămâne
Şi totuşi, este ceva ce mâhneşte.

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:············

Poetry in Translation (CLXXV): Ana Ristović (b. 1972, Serbia), “Snow in your shoes”, “Zăpadă în bocanci”

March 28th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXV): Ana Ristović (b. 1972, Serbia), “Snow in your shoes”, “Zăpadă în bocanci” · International Media, Poetry, quotations, Translations

Snow in your shoes
Ana Ristović (Serbia)
Listen to what Eskimos say:
to build a good igloo,
for years you have to carry
snow in you shoes.
And a safety pin, forgotten
in your coat collar,
near the jugular.

Iată ce spun Eschimoşii:
Ca să poţi clădi
un iglou bun
trebuie mai întâi să mergi
cu zăpada în bocanci.
Si cu un ac de siguranţă
rătăcit sub gulerul paltonului
lângă jugular.
(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:··········

Poetry in Translation (CLXXIV): William Carlos Williams (1883- 1963), American Poet, “The Old Man”, “Bătrânii”

March 28th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXIV): William Carlos Williams (1883- 1963), American Poet, “The Old Man”, “Bătrânii” · International Media, Poetry, quotations, Translations

The Old Men
William Carlos WILLIAMS

Old men who have studied
every leg show
in the city
Old men cut from touch
by the perfumed music—
polished or fleeced skulls
that stand before
the whole theater
in silent attitudes
of attention,—

Bătrânii care au văzut
fiacare cabaret
din oraş
Bătrânii trăind în altă lume
în parfumul muzicii –
având chelia bine lustruită
aşezati în rândul întâi
al teatrului
cu atenţia calmă
şi tăcută,
(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:·······

Poetry in Translation (CLXXIII): Ali Ahmad Said Esbe, aka “Adonis”, (b.1930, Qassabin, Syria), Arab-Syrian Poet, “Un om sfârsit”, “They say I’m done for”

March 16th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXIII): Ali Ahmad Said Esbe, aka “Adonis”, (b.1930, Qassabin, Syria), Arab-Syrian Poet, “Un om sfârsit”, “They say I’m done for” · International Media, Poetry, Translations

Poetry in Translation (CLXXIII): Ali Ahmad Said Esbe , aka “Adonis”, (b. 1930), Arab-Syrian Poet, “Un om sfârsit”, “They say I’m done for”

Ali Ahmad Said Esbe , aka “Adonis”, Poet Arab, Siria (n. 1930)
Un om sfârsit (They say I’m done for)

Mi-au spus că sunt sfârşit,
că nici o umbră n-a mai rămas din harul meu,
nici focul, nici flacăra vieţii.
Trec prin grădina de trandafiri şi ce le pasă lor
dacă râd sau plâng?
În sclipirea ochilor mei,
în sufletul meu, m-a cuprins doliul,
care mă uită şi mă face uitat.
Iubesc, iubesc frumosul:
îi închin toate rătăcirile mele,
cele care m-au dus în ispită,
sau care le-am trăit singur.
Eşti nesăţios –
oare când voi putea spune
“sângele mi-a potolit setea”?
Râvnesc la clipa în care
voi cântari întreaga mea viaţă.
Mi-e dor de un suflet profund şi deschis,
care îl voi aprinde în calea mea
să-şi facă sălaş în vinele mele,
pe undeva, între fiinţă şi nefiinţă.
Ţi-e sete din nou –

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:··

Love at the time of Swine Flu (fragment): by Constantin ROMAN

March 11th, 2013 · Comments Off on Love at the time of Swine Flu (fragment): by Constantin ROMAN · Books, OPINION, PEOPLE

‘You know, my dear boy, Catholicism is a very good religion to die in’.
She left all her millions to the Vatican, to consecrate her in a gigantic statue in the guise of Virgin Mary, no less, opposite a copy of a gigantic ‘Christ the Redeemer’, of Rio de Janeiro, only, this time, perched on an African mountain peak. In her lifetime she was no saint, to put it mildly, but she compensated by her good looks. You know? She was not unattractive and many a hopeful bachelor passed between her bed sheets, hoping for a share of the spoils. When they did not succeed to woe her, she offered them an honourable exit, which they could hardly refuse: she made suicide respectable. After she became a reformed rake, only weeks before she died, she was persuaded that she was a reincarnation of Mother Theresa, as she retired to a Convent of Dominican nuns. Her less charitable friends and relations, being frustrated of the spoils of any material windfall, spread the rumour that ‘she now tried to seduce God’….

[Read more →]

Tags:········