Prostaţi vom fi de gravitate
Şi de orgoliul său latent.
Vom pierde ori ce levitate
Şi magnetismul remanent….
O! plângeţi miligali, oerstezi o mie!
Savantul a murit deunăzi:
De-atât amar, cu toţi ne-om repezi
Să-i luam fotoliul la Academie.
Dar plini de scrupule pentru Ecologie
L-om împăia, ca să nu îl uităm:
Cadavrul lui Antipa o să-l dăm,
Ca să–l admire marea Omenire.
Şi-acolo regăsindu-l, într-un fine,
Printre strămoşii noştri troglodiţi
Vom adăsta cu toţi, înmărmuriţi,
De acolada ce i se cuvine.
