Uncategorized

Entries Tagged as 'Uncategorized'

Poetry in Translation (CLX): Lucian BLAGA (1922 – 1985), “Dernier mot” (Ultimul cuvânt)

January 26th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLX): Lucian BLAGA (1922 – 1985), “Dernier mot” (Ultimul cuvânt) · PEOPLE, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

If Cioran is considered the contemporary extension of Nietsche, and his thoughts written in French are translated in many languages, Lucian’s Blaga’s works remain highly mystical, close to the primeval myth and to his village roots and, sadly, very little translated in foreign languages.
Like Cioran, Blaga was born the son of an Orthodox priest in a small village of Transylvania at the time when this province was still part of the Habsburg empire. By the time of his maturity his contribution to Phylosophy and poetry was recognised by being elected a Fellow of the Romanian Academy, just before the Second World War. With the advent of Communism in Romania the last two decades of his life were spent in obscurity, interspersed with time in the Communist prisons, reduced to silence and physical incapacity.

Poetry in Translation (CLVII): Marin SORESCU (1936 – 1996, Romania) – “Menu”, “Meniu”

December 26th, 2012 · Comments Off on Poetry in Translation (CLVII): Marin SORESCU (1936 – 1996, Romania) – “Menu”, “Meniu” · Diaspora, International Media, PEOPLE, Poetry, Translations, Uncategorized

Menu
(Marin Sorescu, Romania)
For breakfast a thin buttered slice
Of life.
With it we take water which rises incessantly
(Last night it covered three-quarters of the globe}
And boil it sterile of microbes.

For lunch we eat well and substantially
Three courses of earth:
Black earth, loess and clay.

We don’t usually have a cooked dinner.
We take
Either a star with a bit of honey
Or if it isn’t finished
Some happiness (which in fact we keep
For Sundays)
And whatever else is left over.

(Rendered in English by Constantin ROMAN, London,
© 2012, Copyright Constantin ROMAN)
Centre for Romanian Studies – London

Poetry in Translation (CXLVIII): Sergiu MANDINESCU (1926-1964), ROMANIA, “. “Amen – (Prison Prayer)”, “ AMIN (Reeducare)”

November 25th, 2012 · Comments Off on Poetry in Translation (CXLVIII): Sergiu MANDINESCU (1926-1964), ROMANIA, “. “Amen – (Prison Prayer)”, “ AMIN (Reeducare)” · PEOPLE, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

Sergiu MANDINESCU (1926-1964), ROMANIA, Poet of the Communist Prisons. “Amen – (Prison Prayer)”, “ AMIN (Reeducare)”, “ AMIN (Reeducare)” If I only had an angel’s quill
and the dark ink of night
perhaps only then I might
gather from all my vagaries
to write my memories
telling why I’m bleeding, I will.

“ AMIN (Reeducare)”
Sergiu MANDINESCU (1926-1964), ROMANIA,

De-aş avea o pană de înger
Şi cerneală de bezne,
Poate că abia atunci mi-ar fi lesne
Să mă adun din toate risipirile,
Să-mi scriu amintirile
Şi să spun tuturor de ce sânger.

Era o noapte jefuită de stele…

Poetry in Translation (CXLIV): José Régio (1901-1969) PORTUGAL, “Black Chant”, “Cântec negru”, “Cântico negro”,

November 12th, 2012 · 1 Comment · International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

ah! don’t give me sympathetic intentions!
don’t asks me for definitions!
don’t tell me: “come this way”!
my life is a whirlwind that broke loose,
it’s a wave that rose.
it’s one more atom that ignited…
I don’t know which way I’ll go,
I don’t know where I’m going to,
– I know I’m not going that way!

ah! şi nu-mi oferi bunele tale intenţii!
nu-mi cere înţelesuri!
nu-mi spune: “vino aici”!
viaţa mea este un vârtej necontrolat
e un val care se înalţă
e un atom în plus care face explozie
nici nu ştiu în ce direcţie voi sfârşi
nici nu ştiu unde merg,
– ştiu doar că nu merg acolo!

Ah, que ninguém me dê piedosas intenções!
Ninguém me peça definições!
Ninguém me diga: “vem por aqui”!
A minha vida é um vendaval que se soltou.
É uma onda que se alevantou.
É um átomo a mais que se animou…
Não sei por onde vou,
Não sei para onde vou
– Sei que não vou por aí!

“Despre Faustul lui Nae Ionescu” (Isabela Vasiliu-Scraba)

October 23rd, 2012 · 1 Comment · Diaspora, International Media, OPINION, PEOPLE, quotations, Reviews, Uncategorized

Emil Cioran observase într-un articol din 1937 că la prelegerile de logică ţinute de Nae Ionescu, “parcă s-a rătăcit un plâns de clopote într-un tratat de logică” (v. Isabela Vasiliu-Scraba, În labirintul răsfrângerilor. Nae Ionescu prin discipolii săi:P.Ţuţea, Cioran,Noica, Eliade, M. Vulcănescu, Vasile Băncilă, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2000, ISBN 973-81340506, p.46). Pentru că indiferent de cursul pe care îl preda, fie de logică, de metafizică sau de teoria cunoştinţei, profesorul ştia foarte bine să deschidă un orizont religios, un orizont metafizic. Asta l-a impresionat desigur şi pe Mircea Eliade. Ceea ce Eliade a strâns în volumul Roza vânturilor (1937), toate acele articole pe teme religioase sînt extraordinar de interesante. În prelegerile despre Problema salvării la Faust, Nae Ionescu luase drept repere de interpretare unele dintre ideile cursurilor predate în anii anteriori. M. Eliade scrisese în postfaţa volumului din 1937 că Nae Ionescu a “adus un suflu nou în universitate”. Universităţile noastre erau cumva pe calapod francez. Ele târau după ele toată atmosfera aceea îngustă spiritual a scientismului din secolul XIX. Nae Ionescu a adus în Universitatea bucureşteană o deschidere spre religie. Era un lucru de care tocmai se simţea nevoie. Secolul dinainte fusese raţionalist şi apoi a venit spontan interesul acesta pentru religie. Nu numai la noi, ci în toată Europa [atât la protestanţi cât şi la catolici].

Poetry in Translation (CXXX): Pier-Paolo Pasolini (1922 – 1975), Poet Italian – “Forza del Passato”, ” Sangele Trecutului”, “Force of the Past”

October 6th, 2012 · 3 Comments · International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

Pier-Paolo Pasolini (1922-1975)

Io sono una forza del Passato.
Solo nella tradizione è il mio amore.
Vengo dai ruderi, dalle chiese,
dalle pale d’altare, dai borghi
abbandonati sugli Appennini o le Prealpi,
dove sono vissuti i fratelli.
Giro per la Tuscolana come un pazzo,
per l’Appia come un cane senza padrone.

Sunt sângele Trecutului.
Dorul meu e zămislit in tradiţii.
Provin din ruine, biserici,
Altare şi sate…
Uitate la poalele Carpaţilor,
Din munţii strămoşilor mei.
Hălăduiesc, nebun, pe uliţa satului,
Acea Vie Apia, ca un câine fără stăpân.

Poetry in Translation (CXXVI): Virgil Suárez (b. 1962, Cuba),– “ŢĂRMUL LUI REINALDO ARENAS” (The Patagonies of Reinaldo Arenas)

September 25th, 2012 · Comments Off on Poetry in Translation (CXXVI): Virgil Suárez (b. 1962, Cuba),– “ŢĂRMUL LUI REINALDO ARENAS” (The Patagonies of Reinaldo Arenas) · Diaspora, International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

De câte ori n-ai fost forţat, tu, Reinaldo
Să-ţi înghiţi cuvintele? Bucatele de hârtie rupte
din jurnalul tău, maţele tale, căluşul din gură, pumnii de fier în stomac. De fiecare dată ai scuipat înapoi, focul tău, în faţa câinilor. De cinci
ori ţi-au confiscat manuscrisul, dibuind-ul acolo unde l-ai
ascuns, arzându-l ca şi cum memoria s-ar fi făcut scrum, în incendiu, nu te-ar fi mântuit şi de fiecare dată,
mereu, ai rescris cuvintele, aspirându-le din
cenuşa cruzimii şi violenţei lor, iar tu
le-ai rescris, mereu şi mereu, aceşti cărbuni fierbinţi
aprinzându-se în spiritul tău nemărginit, tu espiritu bello.
Iar într-un sfârşit, cuvintele tale strălucesc
aceşte stele minunate la care exilul se roagă, te urmează
ca să renască, din conflagraţia îndepartată a propriilor lor
vieţi, cinci romane de furtună, ţărână şi apa. Oare ce ţi se oferă
în ţara infinitelor posibilităţi? Ce îţi îndeamnă gândul
în strângerea unei îmbrăţisari? Privirea se deschide la infinit.

Versiune în limba Română
de Constantin Roman
Londra, 25 Septembrie 2012,
© 2012, Copyright Constantin ROMAN

Ceausescu’s “Diplomats” in Britain (Extract from: “Defying the Idiocracy” – Cambridge Memoirs, 1969-1974)

June 29th, 2012 · No Comments · Books, Diary, Diaspora, PEOPLE, quotations, Uncategorized

The burly comrade came banging at the door. There was something terribly Romanian about his banging on my door: an Englishman would have rung once, perhaps twice and after a few moments, seeing that nobody answered he will have left. I had no need to find out who it was, in order not to open the door: the Comrade was banging solidly at my door… I thought:

– This was his visiting card, the physical muscle of the uneducated, the pressing need of the apparatchik, whose mission was, come what may, to bang at my door, regardless, until somebody would respond. He should be so lucky! But what if the door gave in, under his brute force, which he might have applied at Lubyanka? These modern doors were so flimsy…

I never felt so insecure. Still, I had enough courage to tiptoe upstairs and look down from a rooftop terrace, several floors above the door. It was early afternoon and hardly anybody about, who might put him off his rude behaviour:

– Not a very good PR, Comrade, doubtless this was a textbook behaviour aquired in Moscow, with very little currency in the West!
–
Eventually he left:

– God bless him! He gave up on me, for the time being!
–
I waited long enough to make certain he had left. I went straight to the Head Porter and related the story.

– Next time he comes, you should call the police!
– What a good idea! Why haven’t I thought of it?
–
It took time to absorb the new rights to which I was entitled, as a free citizen. It felt like an animal born in captivity, which lived in a cage, for most of its life and now that the cage door was open it did not understand the benefits of Freedom…

HM King Mihai I de Romania 2011 Christmas Message to the Romanian People

December 25th, 2011 · Comments Off on HM King Mihai I de Romania 2011 Christmas Message to the Romanian People · Diaspora, OPINION, PEOPLE, quotations, Uncategorized

HM King Mihai I de Romania 2011 Christmas Message to the Romanian People

In 1940, after the departure of my father, I addressed you for the first time, on New Year’s Eve. I was, then, nineteen-years old, and our Country and, indeed, the whole Continent, were at war.

Today, from la Săvârşin, I am sending you my message, after seventy years of a nearly unbroken tradition. From Bucharest, Sinaia, Versoix, or from Săvârşin my message is addressed to you with the same love, care, respect and hope. In this year of 2011, the same as it happened during my childhood years, or during the trying years of the War, grandparents, parents and children gather, around the Christmas tree, offering gifts, sharing the Christmas repast and being close to the dear ones.
During 2011, I met Romanians from all corners of our country and indeed from Europe. The festivities during the 90th year jubilee gave me the opportunity of meeting thousands of Romanians, who came to Săvârşin or Elisabeta Palace for a celebration which inspired the whole country. This proof of affection and love, crowned by the address given from Parliament to the Romanian Nation had the effect of soothing
the sufferings and shortcomings which we confronted during past decades.
The Queen and I are happy to gather our family around us and acknowledge all that our children and grandchildren endeavored so that the role of the Royal House may continue, for the good of Romania. The nativity of Our Lord, Jesus Christ, is indeed a family history, a family tried by difficult times, a beautiful lesson about the care given to ordinary people, just as ourselves are part of a greater family. This is a lesson not only of humility, but of pride, of pain as it is of an uplifting sentiment of humanity. In today’s world, this is a much-needed example, when so many people feel forgotten, humiliated or misunderstood.
As the New Year approaches, we wish it to be better than the year past. I have no doubt that we shall experience times of uncertainty and much left to be desired. Yet, we shall never have a chance to secure a safe path for the new generations if we always leave it to others to take care of our responsibilities.

This time of the year, my thoughts go to the Romanian soldiers, who risk their lives and their families’ happiness for the good of the Country. All my thoughts are extended to those who feel abandoned, unloved, or who are unwell. I address my good wishes to those Romanians who know that they contributed something worthwhile for the progress of their country. For the year 2012, I wish the Romanian people and those dearest to them, young and old, living within or without the boundaries of our country, a Happy Christmas, a peaceable spirit and many happy wishes to be shared by those dearest to them.
So help me God!
Mihai R.

HM King Mihai I de Romania – Christmas Address to the Romanian People

December 24th, 2011 · Comments Off on HM King Mihai I de Romania – Christmas Address to the Romanian People · PEOPLE, quotations, Uncategorized

HM King Mihai I de Romania – Christmas Address to the Romanian People:
Trecerea anilor îţi dă posibilitatea să vezi ce s-a schimbat în lume şi ce anume a rămas. Un lucru neschimbat în viaţa românilor este importanţa pe care familia o acordă Crăciunului şi Anului Nou. Acelaşi fior al sărbătorilor, acelaşi îndemn la bunătate, la deschiderea sufletului şi la minunea Naşterii Domnului. Ultimii zece ani la Săvârşin au adus Familiei mele bucuria de a vedea tradiţiile populare şi entuziasmul familiilor de la ţară aproape neschimbate.

Şi astăzi, în 2011, ca şi în anii copilăriei mele sau anii grei ai războiului, bunicii, părinţii şi copiii, alături de restul familiei se adună în jurul bradului, îşi oferă daruri, petrec la masa de Crăciun şi se bucură de apropierea celui drag.
În anul 2011 am avut multe întâlniri cu români din toate colţurile ţării şi de pe multe meleaguri ale Europei. Sărbătorirea Jubileului de 90 de ani mi-a dat ocazia să primesc mii de oameni la Palatul Elisabeta şi la Săvârşin, într-o sărbătoare care a cuprins întreaga suflare românească. Această dovadă de iubire şi de preţuire, încununată de adresarea de la tribuna Parlamentului către Naţiunea română, a fost o alinare pentru toate suferinţele şi neajunsurile pe care a trebuit să le trecem cu toţii în ultimele decenii.

Regina şi cu mine suntem fericiţi să avem alături familia noastră şi să vedem cât de mult copiii şi nepoţii noştri fac pentru ca rostul Casei Regale să continue, pentru binele României.

Centre for Romanian Studies