Centre for Romanian Studies

Centre for Romanian Studies header image 1

Entries Tagged as 'Translations'

Poetry in Translation (CXCIV): Taras SHEVCHENKO, Ukrainian Poet, Painter, (1814 – 1861), “My Testament”, “Limbă de moarte”

June 9th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CXCIV): Taras SHEVCHENKO, Ukrainian Poet, Painter, (1814 – 1861), “My Testament”, “Limbă de moarte” · International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations

Poetry in Translation (CXCIII): Taras SHEVCHENKO, Ukrainian Poet, Painter, (1814 – 1861), “My Testament”, “Limbă de moarte”

Bury me and arise, break your chains
And sprinkle your freedom
With the enemy’s evil blood.
And don’t forget to remember me
In the great family,
In a family new and free,
With a kind and quiet word.

Ingroapă-mă, dar scoăla-te, rupe lanţurile
Şi răcoreşte-ţi libertatea
Cu sângele otrăvit al duşmanului.
Dar nu uita să mă pomeneşti
Cu un cuvânt bun, liniştit,
Întregului neam,
Un neam renăscut şi liber,
Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN

[Read more →]

Tags:·········

Poetry in Translation (CXCIII): Ignazio DELOGU, Sardinia, (1928 – 2011), “Sa terra mia”, “La mia terra”, “Pământul meu”, “My Land”

June 5th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CXCIII): Ignazio DELOGU, Sardinia, (1928 – 2011), “Sa terra mia”, “La mia terra”, “Pământul meu”, “My Land” · International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

Pământul meu
Ignazio Delogu (1928 – 2011)

Pământul meu
este o piatră
de sete și dureri.
Pământul meu
este o pâine
fierbinte ca inima.
Pământul meu
este un râu
de ură și resentimente.
Pământul meu
este o rochie de mireasă
pentru dragostea mea
Pământul meu
este o bijuterie nestemată
pentru miner.
Pământul meu
este steaua
ce călăuzește păstorul.
Pământul meu
este ca ultimul val
pentru pescar.

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

My land
is a stone
of thirst and pain.
My land
is a bread
as hot as my heart.
My land
is a river
of hatred and resentment.
My land
is a bride’s wedding gown
for my love.
My land
is a precious stone
for the miner.
My land
is the morning star
guiding the shepherd.
My land
is the fisherman’s
last wave.

(Rendered in English by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:············

Poetry in Translation (CXCII): Eeva Karin KILPI, Finland, (b. 1928), “He stepped inside my door”, “Intrând pe uşe”

May 28th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CXCII): Eeva Karin KILPI, Finland, (b. 1928), “He stepped inside my door”, “Intrând pe uşe” · International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations

Eeva Kilpi (1928- ) Finlanda

INTRÂND PE UŞE

Spune-mi drept
dacă te deranjez,
m-a întrebat: el
intrând pe uşe,
şi o să plec imediat.

Nu numai că mă derajezi,
i-am răspuns,
dar mi-ai întors întreaga lume,
pe dos.
Bine ai venit!

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:········

Poetry in Translation (CXCI): Ernest DAWSON, England, (1867-1900), “Vitae suma brevis spem nos vetat incohare longam”, “Sum of life”, “Crâmpei de viaţă”

May 28th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CXCI): Ernest DAWSON, England, (1867-1900), “Vitae suma brevis spem nos vetat incohare longam”, “Sum of life”, “Crâmpei de viaţă” · International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations

Poetry in Translation (CXCI): Ernest DAWSON, England, (1867-1900), “Vitae suma brevis spem nos vetat incohare longam”, “Sum of life”, “Crâmpei de viaţă”

Crâmpei de viaţă
ERNEST DAWSON (1867 – 1900)

Nu au ecou, nici râsul dela masă,
Nici plânsul din trecut, pribeagul.
Din inimă nu ne-am clădit o casă,
Când trecem pragul.

Căci zilele-nsorite şi de visuri
De mult s-au stins.
Un drum se pierde prin hătişuri
De dor cuprins.

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:··········

Poetry in Translation (CXC): Federico Garcia LORCA, Spain, (1898-1936), “Memento”

May 21st, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CXC): Federico Garcia LORCA, Spain, (1898-1936), “Memento” · International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

Cuando yo me muera,
enterradme con mi guitarra
bajo la arena.
Cuando yo me muera,
entre los naranjos y la hierbabuena.
Cuando yo me muera,
enterradme si quer�is en una veleta.
�Cuando yo me muera!

Când voi muri,
îngropați- mă cu chitara mea
sub nisip.
Când voi muri,
în livada de portocali și mentă.
Când voi muri,
înmormântați-mă poate într-o giruetă.
Când voi muri!
Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London

[Read more →]

Tags:······

Poetry in Translation (CLXXXIX): Federico Garcia LORCA, Spain, (1898-1936), “Saeta”

May 21st, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXXIX): Federico Garcia LORCA, Spain, (1898-1936), “Saeta” · Diaspora, International Media, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

Federico Garcia LORCA
Saeta
Iisus cu faţa cernită
se schimbă
din crinul pur al Iudeei
în garoafa sângerândă a Spaniei!

Uite de unde vine!

Din Spania.
Cer limpede întunecat,
pământ încins
şi albii de râu unde apa
curge leneşă.
Iisus cu faţa cernită,
cu plete lungi,
pomeţi crânceni
şi pupile albe.

Uite unde se duce!

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:······

Poetry in Translation (CLXXXVIII): Tomaž ŠALAMUN, (b. 1941) Slovenian Poet, “Thought ‘64”, “Gând ‘64”

April 22nd, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXXVIII): Tomaž ŠALAMUN, (b. 1941) Slovenian Poet, “Thought ‘64”, “Gând ‘64” · International Media, Poetry, quotations, Translations

Tomaž Šalamun (b. 1941)
Poet Sloven

Gând ’64

Răvăşit de Absolut,
Răsfăţat de fecioare şi trupuri muribunde,
O, semenii mei, vă ador, voi care sunteţi zvâcnirea sufletului neprihănit de haiduc
O, voi, personajii absolute ale observaţiilor rafinate: în fiinţa mea, s-a născut iertarea
O, voi, deţinători a suferinţei psihologice,
O voi, trepăduşi intelectuali cu palme transpirate
O, voi, profesori vegetarieni de Logică, cu dioptrii de minus cincisprezece
O, voi, rectori cu botniţă,
O, voi, propagandişti cu ideologia voastră prostituată
O, voi, academicieni, mestecând turta dulce din piaţă, laolaltă cu punctuaţia,
O, voi, mumiilor ce aplaudaţi, într-un stil academic, de-a valma, pasiunile şi durerile,
Voi, urmaşii lui Pascal, care vă scremeţi şi urmaşi ai lui Bach, care aţi parvenit
O, voi poeţi lirici care vă ofiliţi de plăcere
Voi, grădinari care îngrădesc zborul rândunelelor
Voi, Socialisti în stil Bourbon, obsedaţi de prevenţia cruzimii animalelor
O voi, comisari a celor o sută trei zeci si cinci de comisii constituţionale, desemnate să decidă solutia optimă de a dispune de hoitul pisicii, ca să nu pută.
O, tu, revoluţie a maselor populare, în căutarea spitalului de prevenţie a impotenţei
Am preumblat toată toată tara, ca să mă aleg cu un ulcer;
Ţară de Zimpermanni adoraţi de codoaşe
ţară de servitori, mituri şi pedagogie,
O, voi, cetăţeni de nădejde ai Sloveniei, voi, obiect al istoriei, pe care l-a picnit o răceală.

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:········

Poetry in Translation (CLXXXVII): Lewis CARROLL (1832-1898), English Poet of Anglo-Irish stock, “The Crocodile”, “Crocodilul”

April 21st, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXXVII): Lewis CARROLL (1832-1898), English Poet of Anglo-Irish stock, “The Crocodile”, “Crocodilul” · PEOPLE, Poetry, quotations, Translations

How doth the little crocodile
Improve his shining tail,
And pour the waters of the Nile
On every golden scale!

How cheerfully he seems to grin,
How neatly spreads his claws,
And welcomes little fishes in,
With gently smiling jaws!

Cum face micul crocodil
S-arate solzii săi
Sclipind în unda de pe Nil
Prin mii de mici scântei!

În gură fericit îi lasă
Toţi peştii, ca prieteni vechi,
Să intre, şi îi şi înhaţă,

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:·········

Poetry in Translation (CLXXXVI): Arvo Turtianen (1904-1980), Finland, Poet, “Loveliest Poem”, “Cel mai frumos poem”

April 19th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXXVI): Arvo Turtianen (1904-1980), Finland, Poet, “Loveliest Poem”, “Cel mai frumos poem” · PEOPLE, Poetry, quotations, Translations

Arvo Turtianen (1904-1980)

LOVELIEST POEM

The loveliest poem is born
when you are close to someone,
when tenderness,
simple and boundless,
without questions
flows from one to the other.

You do not forget the loveliest poem.
It is stamped on your forehead, eyes,
lips and heart,
stamped for lovers to read,
for lovers to surrender.
Cel mai frumos poem
Arvo Turtiainen (1904-1980)

Cel mai frumos poem se înfiripă
când eşti alături de cineva,
când iubirea,
simplă şi nemărginită,
fără nici un semn de întrebare
se împărtăşeşte de amândoi.

Poemul cel mai frumos nu se uită.
El este înscris pe frunte, pe ochi,
pe buze şi inimă,
înscris, pentru ca toţi iubiţii să poată vedea,
să depună armele.

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:········

Poetry in Translation (CLXXXV): Jorge Luis BORGES (1899 – 1986), Argentina, Poet, “Limite“, “Límites“ “Limits” (fragments)

April 19th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXXV): Jorge Luis BORGES (1899 – 1986), Argentina, Poet, “Limite“, “Límites“ “Limits” (fragments) · Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

Dintre cărările mergând spre miază-noapte
care o fi? mai este poate una
prin care am păşit ultima oară
condus fiind de-o nevăzută Mână.

Mai e vre-o uşe-nchisă, bună oară,
sau vre-o oglindă dând spre veşnicie?
răscrucile de drum nu ne confundă
dar Ianus ne pândeşte pe vecie.

Din valma de-amintiri întotdeauna
va fi pierdută din noiane, una.
nu te-om zări la apa din grădină,
nici la amiază, nici sub clar de lună.

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

De estas calles que ahondan el poniente,
una habrá (no sé cuál) que he recorrido
ya por última vez, indiferente
y sin adivinarlo, sometido.

Para siempre cerraste alguna puerta
y hay un espejo que te aguarda en vano;
la encrucijada te parece abierta
y la vigila, cuadrifronte, Jano.

Hay, entre todas tus memorias, una
que se ha perdido irreparablemente;
no te verán bajar a aquella fuente
ni el blanco sol ni la amarilla luna.

[Read more →]

Tags:········