Centre for Romanian Studies

Centre for Romanian Studies header image 1

Entries Tagged as 'International Media'

Poetry in Translation (CXCIV): Taras SHEVCHENKO, Ukrainian Poet, Painter, (1814 – 1861), “My Testament”, “Limbă de moarte”

June 9th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CXCIV): Taras SHEVCHENKO, Ukrainian Poet, Painter, (1814 – 1861), “My Testament”, “Limbă de moarte” · International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations

Poetry in Translation (CXCIII): Taras SHEVCHENKO, Ukrainian Poet, Painter, (1814 – 1861), “My Testament”, “Limbă de moarte”

Bury me and arise, break your chains
And sprinkle your freedom
With the enemy’s evil blood.
And don’t forget to remember me
In the great family,
In a family new and free,
With a kind and quiet word.

Ingroapă-mă, dar scoăla-te, rupe lanţurile
Şi răcoreşte-ţi libertatea
Cu sângele otrăvit al duşmanului.
Dar nu uita să mă pomeneşti
Cu un cuvânt bun, liniştit,
Întregului neam,
Un neam renăscut şi liber,
Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN

[Read more →]

Tags:·········

Poetry in Translation (CXCIII): Ignazio DELOGU, Sardinia, (1928 – 2011), “Sa terra mia”, “La mia terra”, “Pământul meu”, “My Land”

June 5th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CXCIII): Ignazio DELOGU, Sardinia, (1928 – 2011), “Sa terra mia”, “La mia terra”, “Pământul meu”, “My Land” · International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

Pământul meu
Ignazio Delogu (1928 – 2011)

Pământul meu
este o piatră
de sete și dureri.
Pământul meu
este o pâine
fierbinte ca inima.
Pământul meu
este un râu
de ură și resentimente.
Pământul meu
este o rochie de mireasă
pentru dragostea mea
Pământul meu
este o bijuterie nestemată
pentru miner.
Pământul meu
este steaua
ce călăuzește păstorul.
Pământul meu
este ca ultimul val
pentru pescar.

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

My land
is a stone
of thirst and pain.
My land
is a bread
as hot as my heart.
My land
is a river
of hatred and resentment.
My land
is a bride’s wedding gown
for my love.
My land
is a precious stone
for the miner.
My land
is the morning star
guiding the shepherd.
My land
is the fisherman’s
last wave.

(Rendered in English by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:············

Poetry in Translation (CXCII): Eeva Karin KILPI, Finland, (b. 1928), “He stepped inside my door”, “Intrând pe uşe”

May 28th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CXCII): Eeva Karin KILPI, Finland, (b. 1928), “He stepped inside my door”, “Intrând pe uşe” · International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations

Eeva Kilpi (1928- ) Finlanda

INTRÂND PE UŞE

Spune-mi drept
dacă te deranjez,
m-a întrebat: el
intrând pe uşe,
şi o să plec imediat.

Nu numai că mă derajezi,
i-am răspuns,
dar mi-ai întors întreaga lume,
pe dos.
Bine ai venit!

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:········

Poetry in Translation (CXCI): Ernest DAWSON, England, (1867-1900), “Vitae suma brevis spem nos vetat incohare longam”, “Sum of life”, “Crâmpei de viaţă”

May 28th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CXCI): Ernest DAWSON, England, (1867-1900), “Vitae suma brevis spem nos vetat incohare longam”, “Sum of life”, “Crâmpei de viaţă” · International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations

Poetry in Translation (CXCI): Ernest DAWSON, England, (1867-1900), “Vitae suma brevis spem nos vetat incohare longam”, “Sum of life”, “Crâmpei de viaţă”

Crâmpei de viaţă
ERNEST DAWSON (1867 – 1900)

Nu au ecou, nici râsul dela masă,
Nici plânsul din trecut, pribeagul.
Din inimă nu ne-am clădit o casă,
Când trecem pragul.

Căci zilele-nsorite şi de visuri
De mult s-au stins.
Un drum se pierde prin hătişuri
De dor cuprins.

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:··········

Poetry in Translation (CXC): Federico Garcia LORCA, Spain, (1898-1936), “Memento”

May 21st, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CXC): Federico Garcia LORCA, Spain, (1898-1936), “Memento” · International Media, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

Cuando yo me muera,
enterradme con mi guitarra
bajo la arena.
Cuando yo me muera,
entre los naranjos y la hierbabuena.
Cuando yo me muera,
enterradme si quer�is en una veleta.
�Cuando yo me muera!

Când voi muri,
îngropați- mă cu chitara mea
sub nisip.
Când voi muri,
în livada de portocali și mentă.
Când voi muri,
înmormântați-mă poate într-o giruetă.
Când voi muri!
Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London

[Read more →]

Tags:······

Poetry in Translation (CLXXXIX): Federico Garcia LORCA, Spain, (1898-1936), “Saeta”

May 21st, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXXIX): Federico Garcia LORCA, Spain, (1898-1936), “Saeta” · Diaspora, International Media, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

Federico Garcia LORCA
Saeta
Iisus cu faţa cernită
se schimbă
din crinul pur al Iudeei
în garoafa sângerândă a Spaniei!

Uite de unde vine!

Din Spania.
Cer limpede întunecat,
pământ încins
şi albii de râu unde apa
curge leneşă.
Iisus cu faţa cernită,
cu plete lungi,
pomeţi crânceni
şi pupile albe.

Uite unde se duce!

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:······

Poetry in Translation (CLXXXVIII): Tomaž ŠALAMUN, (b. 1941) Slovenian Poet, “Thought ‘64”, “Gând ‘64”

April 22nd, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXXVIII): Tomaž ŠALAMUN, (b. 1941) Slovenian Poet, “Thought ‘64”, “Gând ‘64” · International Media, Poetry, quotations, Translations

Tomaž Šalamun (b. 1941)
Poet Sloven

Gând ’64

Răvăşit de Absolut,
Răsfăţat de fecioare şi trupuri muribunde,
O, semenii mei, vă ador, voi care sunteţi zvâcnirea sufletului neprihănit de haiduc
O, voi, personajii absolute ale observaţiilor rafinate: în fiinţa mea, s-a născut iertarea
O, voi, deţinători a suferinţei psihologice,
O voi, trepăduşi intelectuali cu palme transpirate
O, voi, profesori vegetarieni de Logică, cu dioptrii de minus cincisprezece
O, voi, rectori cu botniţă,
O, voi, propagandişti cu ideologia voastră prostituată
O, voi, academicieni, mestecând turta dulce din piaţă, laolaltă cu punctuaţia,
O, voi, mumiilor ce aplaudaţi, într-un stil academic, de-a valma, pasiunile şi durerile,
Voi, urmaşii lui Pascal, care vă scremeţi şi urmaşi ai lui Bach, care aţi parvenit
O, voi poeţi lirici care vă ofiliţi de plăcere
Voi, grădinari care îngrădesc zborul rândunelelor
Voi, Socialisti în stil Bourbon, obsedaţi de prevenţia cruzimii animalelor
O voi, comisari a celor o sută trei zeci si cinci de comisii constituţionale, desemnate să decidă solutia optimă de a dispune de hoitul pisicii, ca să nu pută.
O, tu, revoluţie a maselor populare, în căutarea spitalului de prevenţie a impotenţei
Am preumblat toată toată tara, ca să mă aleg cu un ulcer;
Ţară de Zimpermanni adoraţi de codoaşe
ţară de servitori, mituri şi pedagogie,
O, voi, cetăţeni de nădejde ai Sloveniei, voi, obiect al istoriei, pe care l-a picnit o răceală.

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:········

Poetry in Translation (CLXXXIII: Jorge Luis BORGES (1899 – 1986), Argentina, Poet: “Noi suntem Epoca, Noi suntem Legenda”, “We are the time. We are the famous”, “SON LOS RÍOS”

April 14th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXXIII: Jorge Luis BORGES (1899 – 1986), Argentina, Poet: “Noi suntem Epoca, Noi suntem Legenda”, “We are the time. We are the famous”, “SON LOS RÍOS” · International Media, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

We are the time. We are the famous
metaphor from Heraclitus the Obscure.

Somos el tiempo. Somos la famosa
parábola de Heráclito el Oscuro.
Somos el agua, no el diamante duro,
la que se pierde, no la que reposa.
We are the water, not the hard diamond,
the one that is lost, not the one that stands still.

Noi suntem Epoca, Noi suntem Legenda
Jorge Luis Borges
(1899 – 1986)

Noi suntem Epoca. Noi suntem Legendara
Metaforă a lui Heraclit cel Obscur.

Noi suntem unda, nu piatra nestemată,
Cea trecătoare, nu cea de sine-stătătoare.

Noi suntem apa şi chipul antic
Al profilului grec, ce se reflectă în undă. Faţa
Lui se transformă în apele oglinzii schimbătoare
A pietrei nestemate sclipind ca flacăra.

Noi suntem fluviul inutil, preprogramat,
În drumul lui spre ocean.

Umbrele l-au cernit.
Totul şi-a luat rămas bun dela noi, totul se îndepărtează.

Memoria nu- şi pune stigmatul pe propria-i pecete.

Şi totuşi, este ceva ce rămâne
Şi totuşi, este ceva ce mâhneşte.

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:············

Poetry in Translation (CLXXVI – CLXXXII): Robert Creeley (1926 – 2005), USA, Seven Poems

April 6th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXVI – CLXXXII): Robert Creeley (1926 – 2005), USA, Seven Poems · International Media, Poetry, quotations, Translations

STILL
Still the same
day?
Tomorrow.

ÎNCĂ
(Robert Creeley)
Încă aceeaşi
zi?
Mâine.

Poetry in Translation (CLXXVIII): Robert Creeley (1926 – 2005), USA, “Do you think…”, “Crezi, oare…”

DO YOU THINK?
(Robert Creeley)

CREZI OARE?
(Robert Creeley)

Crezi, oare, dacă
vre-o dată ai face ce-ai vrea
să faci, atunci n-ai mai dori să o faci?

Crezi, oare, dacă
mărul de pe masă
ar fi fost mâncat de cineva, atunci
n-ai mai fi fost acolo?

Crezi, oare, dacă
la un moment dat doi oameni s-ar iubi
ori şi cum la un moment dat unul sau celălalt
ar iubi mai puţin
intr-o clipă sau alta a unei relaţii eminamente fericite?

Crezi, oare, dacă
respirând adânc, odată, ai fi
obligat atunci să repeţi din nou
şi iarăşi din nou, până când mecanismul
respiraţiei nesfârşite ar deveni
o necessitate aproape infinită?

(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:··········

Poetry in Translation (CLXXV): Ana Ristović (b. 1972, Serbia), “Snow in your shoes”, “Zăpadă în bocanci”

March 28th, 2013 · Comments Off on Poetry in Translation (CLXXV): Ana Ristović (b. 1972, Serbia), “Snow in your shoes”, “Zăpadă în bocanci” · International Media, Poetry, quotations, Translations

Snow in your shoes
Ana Ristović (Serbia)
Listen to what Eskimos say:
to build a good igloo,
for years you have to carry
snow in you shoes.
And a safety pin, forgotten
in your coat collar,
near the jugular.

Iată ce spun Eschimoşii:
Ca să poţi clădi
un iglou bun
trebuie mai întâi să mergi
cu zăpada în bocanci.
Si cu un ac de siguranţă
rătăcit sub gulerul paltonului
lângă jugular.
(Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London,
© 2013 Copyright Constantin ROMAN)

[Read more →]

Tags:··········