Centre for Romanian Studies

Poetry in Translation (CCCXII): T. S. ELIOTT (1888-1965), U.S.A. / ENGLAND – “Lune de miel”, “Luna de miere”

T. S. ELIOT by Rus COOK

T. S. ELIOTT
(St. Louis, Missouri, 1888 – London, 1965)

Lune de miel

Ils ont vu les Pays-Bas, ils rentrent à Terre Haute;
Mais une nuit d’été, les voici à Ravenne,
A l’aise entre deux draps, chez deux centaines de punaises
La sueur aestivale, et une forte odeur de chienne
Ils restent sur le dos ecartant les genoux
On relève le drap pour mieux égratigner.
Moins d’une lieue d’ici est Saint Apollinaire
In Classe, basilique connue des amateurs
De chapitaux d’acanthe que touraoie le vent.

Ils vont prendre le train de huit heures
Prolonger leurs misères de Padoue à Milan
Ou se trouvent le Cène, et un restaurant pas cher.
Lui pense aux pourboires, et redige son bilan.
Ils auront vu la Suisse et traversé la France.
Et Saint Apollinaire, raide et ascétique,
Vieille usine désaffectée de Dieu, tient encore
Dans ses pierres ècroulantes la forme precise de Byzance.

* * * * *

Thomas Stearns ELIOTT, OM,
(St. Louis, Missouri, USA, 1888 – London, 1965)

Luna de miere

Din Ţările de Jos, spre Ţările de Sus…
Mai târziu, într-o seară, îi aflăm la Ravenna,
Lungiţi în pat, pe spate, într-un mod emfatic.
Mâncaţi fiind, incontinu, de ploşniţe, şi practic,
Pe mâini si faţa toată ciupiti… când, în fine,
Ei îşi desfac cearceaful, să răsufle mai bine…
Noroc că nu-i departe Apolinare-n-
-Classe, un monument simpatic, iubit de amatorii
De antice coloane şi vânt suflând sălbatic.

Apoi, vor prinde trenul, la opt şi jumătate,
Târându-şi, greu, suflarea, din Sud înspre Milano,
La Cina cea de Taină şi un meniu simpatic.
Adăugând bacşişul, el îşi face bilanţul:
Acum văzut-au Alpii şi Franţa, chiar, un pic…
Şi Sant’Apollinare, cel ţeapăn şi ascetic,
Părăsit de prea-Sfântul, cu-altaru-n ruine,
Stând încă în picioare, din timpuri Bizantine!

Rendered in Romanian by Constantin ROMAN, London
© 2014 Copyright Constantin ROMAN, London

SHORT BIO: T.S. Eliot was born in St. Louis, Missouri, in 1888. He published his first poetic masterpiece, “The Love Song of J. Alfred Prufrock,” in 1915. In 1921, he wrote the poem “The Waste Land” while recovering from exhaustion. The dense, allusion-heavy poem went on to redefine the genre and become one of the most talked about poems in literary history. For his lifetime of poetic innovation, Eliot won the Order of Merit and the Nobel Prize in Literature in 1948. Part of the ex-pat community of the 1920s, he spent most of his life in Europe, dying in London, England, in 1965.