Poetry in Translation (CXXVI): Virgil Suárez (b. 1962, Cuba),– “ŢĂRMUL LUI REINALDO ARENAS” (The Patagonies of Reinaldo Arenas)
ŢĂRMUL LUI REINALDO ARENAS
Virgil Suárez (n. 1962, Havana, Cuba), poet Cuban American
De câte ori n-ai fost forţat, tu, Reinaldo
Să-ţi înghiţi cuvintele? Bucatele de hârtie rupte
din jurnalul tău, maţele tale, căluşul din gură, pumnii de fier în stomac. De fiecare dată ai scuipat înapoi, focul tău, în faţa câinilor. De cinci
ori ţi-au confiscat manuscrisul, dibuind-ul acolo unde l-ai
ascuns, arzându-l ca şi cum memoria s-ar fi făcut scrum, în incendiu, nu te-ar fi mântuit şi de fiecare dată,
mereu, ai rescris cuvintele, aspirându-le din
cenuşa cruzimii şi violenţei lor, iar tu
le-ai rescris, mereu şi mereu, aceşti cărbuni fierbinţi
aprinzându-se în spiritul tău nemărginit, tu espiritu bello.
Iar într-un sfârşit, cuvintele tale strălucesc
aceşte stele minunate la care exilul se roagă, te urmează
ca să renască, din conflagraţia îndepartată a propriilor lor
vieţi, cinci romane de furtună, ţărână şi apa. Oare ce ţi se oferă
în ţara infinitelor posibilităţi? Ce îţi îndeamnă gândul
în strângerea unei îmbrăţisari? Privirea se deschide la infinit.
Versiune în limba Română
de Constantin Roman
Londra, 25 Septembrie 2012,
© 2012, Copyright Constantin ROMAN
Virgil Suarez
The Patagonies of Reinaldo Arenas
How many times did you, Reinaldo, were forced
to eat your own words? Pieces of paper torn
from your journal, your entrails, feathers in your
mouth, rock-hard fists in your stomach. Each
time you spat fire back at those bastards. Five
times they took your novel, found it where you hid
it, burned it as though in fire your memory would
fail you, would not redeem you, and each time,
again, you wrote the words, breathed them back
from the ashes of their violence and cruelty, and you
wrote them down time and again, these bright embers
ablaze on the vastness of your spirit, tu espiritu bello.
And in the end, your words glow, these beacons
of gorgeous, hypnotic light that exiles pray to, follow
to arrive home through the distant fires of their own
lives – five novels of wind, earth, water. What gives
in this land of vast possibility? What brings memory
into the fold of an embrace? Your eyes opening, free.
Virgil Suárez (b. 1962, Havana, Cuba) is a Cuban American poet and novelist. He is a professor of English at Florida State University.[1] He is one of the leading writers in the Cuban American community,[2] known for such novels as Latin Jazz and Going Under.
No Comments so far ↓
Like gas stations in rural Texas after 10 pm, comments are closed.