Centre for Romanian Studies

Poeti Romani prezentati de catre Dl Constantin Roman in revista literara bilunara “Transcript”, a Universitatii Aberystwyth, din Wales (Tara Galilor).
http://www.transcript-review.org/section.cfm?id=119&lan=en

Limba Galeza (Welsh) isi accepta statutul si implicit complexul de a fi o limba de mica circulatie, ca si limba Romana, desi Galezii, ca si Romanii s-au stramutat in cele patru colturi ale lumii (Galezii au populat Insulele Falkland si au localitati intregi in Tara de Foc si Noua Zeelanda). Spre deosebire de Romana, Galeza este sub o presiune constanta din partea limbii engleze si multi scriitori celebri, ca de pilda poetul Dylan Thomas au scris in Engleza si nu in Welsh: “puristii”, sau fundamentalistii dogmatici, dupa caz, fac o distinctie clara intre aceste doua categorii de scriitori nationali. Problema nu este unica Marii Britanii si exista sub o forma mai acuta si in Spania, unde scriitori din Tara Basca (Pais Vasco in Castillana, sau Euskal in limba Basca), ca sa castige o recunoastere si un public international scriu in Castillana si nu in Basca. Acesta este cazul marelui romancier contemporan Atxaga sau ale formatiilor de muzica Metal, Funk sau Hip Hop din Tara Basca, care isi inregistreaza CD-urile direct in Castillana.
Acest fenomen face ca tarile mici, cu limba de circulatie redusa, care risca in unele regiuni ale Europei sa fie sufocate de coexistenta cu o limba de circulatie internationala: Engleza fata de Irlandeza, Scotiana si Welsh, Spaniola (de fapt Castillana) fata de Catalana, Galitiana sau Basca, sau Greaca fata de limba Vlaha a Aromanilor sunt in declin sau in pericol de disparitie. De altfel un fenomen similar l-a trait si limba Romana din defuncta si asa-zisa Republica Sovietica Moldoveneasca, o limba care mai este inca sub presiune in perioada tranzitiei spre democratie, si bine inteles si mai ales in cazul romanilor din Ukraina (Bucovina de Nord, Herta, Sudul Basarabiei, Transnistria, s.a.)

Nu este deci intamplator ca Universitatea din Aberystwyth, Tara Galilor, s-a facut reprezentanta literaturilor Europene de limba cu circulatie mai restransa, comparat cu limbile majore de circulatie internationala: Engleza, Franceza, Germana, Spaniola (Castillana). Ideea este de a face cunoscut si de a incuraja circulatia de idei si de traduceri de poezii si de proza din literatura Europeana a tarilor “mai mici, cu o limba, oarecum statistic minoritara. Acest proiect, a luat forma unei reviste electronice trilingve (Engleza, Franceza, Germana) care se numeste “Transcript”.
“Transcript” este subventionata de Uniunea Europeana in cadrul programului Cultura 2000 (Literature across frontiers). Revista este in parteneriat cu o pleiada de organizatii Europene de elita, ca de exemplu : Instituto Português do Livro e das Bibliotecas, Svet knihy / Bookworld Prague, Ireland Literature Exchange, Fund for the Promotion of Icelandic Literature, Finnish Literature Information Centre, NORLA – Norwegian Literature Abroad, etc.

In luna Octombrie 2003, Doamna Sioned Puw Rowlands, directoare a revistei “Transcript” a facut o scurta vizita la Bucuresti ca sa sensibilizeze forumurile romanesti de resort asupra importantei circulatiei traducerilor literare si a cunoasterii culturii romanesti peste hotare si a reportat impresiile sale Uniunioi Europene.
Vecinii Romaniei, fostele tari comuniste, foarte alerti si constienti de valoarea prezentei lor in concertul civilizatiei Euroopene, printr-o cultura de calitate, sunt bine inteles reprezentati in Transcript: Slovacii (Slovak Literary Information Centre), Ungurii (Hungarian Book Foundation, Translation Fund), Polonezii (Polish Literary Group of the Adam Mickiewicz Institute), la fel Slovenii, Estonienii, popoare mai mici si cu resurse materiale mai mici decat Romanii, dar cu mai mare initiativa. Romanii sunt absenti din acest club, asa cum sunt si din altele mult mai mari. Din pacate atasatii nostri culturali din diversele ambasade nu promoveaza mare lucru, cartile subventionate de guvernul roman, publicate de fosta Fundatie Culturala Romana (acum rebotezata “Institut” – aceeasi Marie cu alta palarie) zac intr-un colt al sediului din Bucuresti si nu ajung nici decum in strainatate pe la ambasade sau librarii – nici macar pe Internet, in timp ce editorii Romani sunt paralizati de imposibilitatea de a exporta cartile lor in conditii comerciale favorabile. Si atunci? Totul se face din initiativa si legaturi particulare, asa cum a stiut sa ne reprezinte in anul 2000, la Festivalul International de Poezie dela Universitatea din St. Andrews din Scotia, domnul Senator Adrian Paunescu, care a fost descris, citez, ca “cel mai mare poet din Romania si dissident”. Sigur ca domnia sa trebuie felicitata pentru aceasta initiativa dezinteresata de a pune Romania pe harta in fata unei audiente neavizate. Asi merge chiar atat de departe incat asi spune ca recitarile in romaneste ale bardului Paunescu in fata unei audiente monoglote, care nu intelegea romana, sunt mult mai merituoase deact performanata in engleza de la Eastbourne, din anii ’90, a Dlui Gafita, pe atunci atasat cultural la amabasada romana din Londra (si mai tarziu promovat la rangul de amasador in Canada) care a tinut o prelegere despre cultura romana ca invitat al societatii “English Speaking Union”: raspunzand unei intrebari din public, asupra unei evetuale recomandari de titluri de autori romani tradusi in engleza, domnia sa a spus textual; “avem un mare autor dramatic din secolul 19, Ion Luca Caragiale, dar, din pacate, acesta este atat de subtil, incat ramane intraductibil” – las cititorilor ziarului sa decida din care motiv in strainatate, cand se vorbeste de Romania, conform unui articol publicat la Londra in ziarul Evening Standard (Noiembrie 2003) “singurul personaj care vine in minte este Dracula, care, de fapt, nu este un om pe care l-ai invita la masa!”. Autorul articolului cu aluzia la Dracul a mers chiar mai departe, referindu-se in plus la o alta sursa de cultura romaneasca, de data aceasta de natura culinara, cand a adaugat reteta unui pilaf de gaina care incepe cu propozitia: “mai intai furi o gaina”…
Deci iata-ne, dintr-un condei, nu numai vampiri, dar si hoti, sau asa cum am spune strengareste si admirativ; “Hotule, Hotomanule!”. Sigur coruptia, furtul sau delapidarea institutionala nu s-au inventat in Romania, (si totul este o chestiune relativa de magnitudine, daca ne gandim la milionele de Euro devalizate de chiar demnitarii Uniunii Europene, care ne tin noua discursuri pioase). Insa, totul ramane o chestiune de unghi si de prezentare, de afirmare pro-activa a prezentei noastre, a fetei demne si cultivate a Romaniei, asa cum au facut-o Cioran, Enescu, Brancusi, si nu numai ei, atati alti destzarati asupra carora, mult timp si mai se intampla si acum, se intinde o conspiratie a tacerii, asa cum a fost ea prezenta in raspunsul dela Eastbourne, dat la English Speaking Union de catre diplomatul roman.
Bine inteles, amabsadorii culturii romanesti, care sunt platiti si au responsabilitatea sa o faca, ar fi trebuit sa reactioneze, sa scrie un articol de raspuns la “Evening Standard” sau in alta parte, “to put the record straight”, dar noi ne complacem inca in atmosfera aceasta calduta a autosatisfactiei, sau cel mai mult in jelania balcanismului nostru, al ofului omniprezent de a fi fost nascuti in aceasta “tarisoara”, noi, cei mai cultivati si mai rafinati din lume, dar neitelesi si necunoscuti de nimeni. Nici nu ma mira cand multi dintre diplomatii nostri nu au nici macar rudimentele de engleza necesare tinerii unui discurs, fie el cu limba de lemn, cand nu pot sa faca o distinctie, in limba engleza, intre o librarie si o biblioteca (Library=biblioteca si nu librarie). Cat despre sotiile lor, nici nu mai vorbim, ceea ce a facut nu de mult, chiar obiectul unor repetate mustrari ale Presedintelui Romaniei la reuniunea anuala dela MAI al corpului diplomatic romanesc. Nici franceza diplomatilor trimisi din “Micul Paris” nu este mai evoluata (intrebati-l pe Domnul Dan Haulica sa va dea exemple dintre colegi) si atunci nici nu ar trebui sa ne mire cand negociatorii nostri pe langa forurile Uniunii Europene nu au nici intelegerea, nici suprafata, nici rafinamentul limbii pentru a obtine cele mai bune clauze pentru Romania: contrar celor ce am vrea sa credem, in anumite cercuri diplomatice europene plecarea Dnei Puwak este regretata, asa cum si la Londra era plecarea Dlui Sergiu Celac, a carei cunoastere a limbii tarii unde a fost numit era de o mare tinuta. Atentie, sa nu se creada gresit: afirmatiile de mai sus nu fac apologia nici unui partid politic, nu se refera la un aspect de fond, ci la unul de forma, extrem de important in comunicatii, in prezentarea vitrinei romanesti in strainatate.
Ce sa mai vorbim despre ambasadorii Romaniei, constienti de postul lor vremelnic, care isi distribuie pe la cocktailuri curriculum vitae, ca niste postulanti, “taman” iesiti cu baccalaureatul, nu ditamai ambasadori….sau cand peroreaza, asa cum a facut un fost ambassador, acum din fericire pensionat: “Domnule, Dumneata stii? Eu am fost numit amabasador de doi ani de zile, cum sa mai stiu ce se mai intampla prin Romania?” Am ramas inmarmurit de aceasta atitudine de dispret si indiferenta fata de tara care l-a trimis sa o reprezinte si de rolul prin definitie al demnitatii respective, desi, cum ar spune batranul Cioran, “en Roumanie tout est possible et rien ne m’etonne plus”.

Dar toate acestea ar face obiectul unui articol separat, deci sa ne intoarcem la Transcript: in afara de editorialul numarului 7 si al paginei introductive, “Voices of Romania”, mai sunt prezentate sapte plachete biografice ale lui Marin Sorescu, Florenta Albu, Ana Blandiana, Sanda Stolojan, Mircea Dinescu, Ion Caraion si respectiv Rodica Iulian. Fiecare poet figureaza cu un numar de titluri in traducere engleza de Constantin Roman si in Franceza (Dinescu) de Sanda Stolojan si Constantin Roman (Caraion), sau, dupa cum ar fi cazul, in originalul francez. Poeziile romanesti ale Rodicai Iulian sunt traduse in franceza chiar de autoare. Fiecare placheta biografica, precum si editorialul si Prefata au numeroase trimiteri bio-bibliografice, prin linkuri interactive care permit cititorilor sa obtina informatii mai amanuntite. Schitele biografice, cat si intregul material colationat au ca sursa principala “Blouse Roumaine” o antologie a femeilor romane, (www.blouseroumaine.com), semnata de Constantin Roman, in curs de aparitie la Purdue University Press din Statele Unite, cat si al cartii “Voices and Shadows of the Carpathians” o antologie de texte romanesti, ale aceluiasi autor.

Intreaga editie 7 din “Transcript” este dedicata, de catre editorul revistei , Dl Diarmuid Johnson, scriitorilor romani, ca Sanda Stolojan, si Ion Caraion, care prin scrierile lor au pastrat fata demna a Romaniei in confruntarea cu violenta regimului totalitar.”

Fiecare editie din “Transcript” prezinta in principal o anumita literatura – de exemplu, numarul 6 a fost dedicat literaturii Cehe, numarul 5 literaturii din Tara Basca, iar numerul 3 literaturii Catalane , avand in subsidiar articole si traduceri din alte literaturi – Finlandeza, Slovaca, Ungara, etc. Cum Romania lipsea din acest cvorum, Dl Constantin Roman, dela Londra, a avut initiativa si a luat legatura cu editura “Transcript” careia i-a pus la dispozitie materialele necesare producerii unei editii dedicate tarii noastre.

Dl Constantin Roman, din Londra, [PhD (Cambridge), Membru al Society of Authors din Marea Britanie, autor, traducator, Profesor Honoris Causa (U. din Bucuresti) , Comandor al Ordinului pentru Merit, Consul Onorific] a avut numeroase contributii publicate in Contemporanul, Luceafarul, Romania Literara, Tribuna Cluj, Tomis Constanta, Magazin Istoric, Revista Monumentelor Istorice, Manuscriptum, Cambridge Review, the Times of London, Encounter, Nature, New Scientist, s.a.
Cartea de Memorii dela Cambridge a Dr. Constantin Roman, “Continental Drift, colliding Continents, Converging Cultures” a fost publicata de catre Institutul regal de Fizica dela Londra (Institute of Physics Publishing, Bristol, Philadelphia, 2000, ISBN 0-7503-0686-6) si desi nu a fost publicata in Romania, se afla in bibliotecile dela British Council din tara.
Teza de doctorat dela Cambridge a Dr. Roman (Seismotectonics of the Carpathians and of Central Asia) a fost retiparita recent de catre Institutul Geologic al Romaniei.

Read more about Romania in:

Blouse Roumaine – The Unsung Voices of Romanian Women

(Centre for Romanian Studies, London, 2009)

(1,100 pages, 160 Biographies, 600 quotations)

http://www.blouseroumaine.com/buy-the-book/index.html