Centre for Romanian Studies

Centre for Romanian Studies header image 1

Entries Tagged as 'sweden'

Poetry in Translation (XCVII): Gabriela Melinescu, “Birth of Constellations” (Ivirea Stelelor)

October 23rd, 2011 · No Comments · Diaspora, PEOPLE, Poetry, quotations, Translations

[caption id="attachment_3546" align="aligncenter" width="132" caption="Gabriela Melinescu (b. 1942, Romania) Swedish Romanian Poet, Exile"][/caption]

Poetry in Translation (XCVII): Gabriela Melinescu, “Birth of Constellations” (Ivirea Stelelor)

Other people are born here, on Earth,
In a fresh scent of salt and milk.
The buds burst out biting the twigs,
With the silky movement of a serpent.

O, would I ever
Be reborn?
With dilated pupils, o, breeze of pain
With white clouds, will you pass over my face?

Would you, one evening, leave me again
Like a translucent bone on the hot sands
And fretting on the sky’s pavement, oh, Mater,
Would you ever remember our love?

In Româneşte de Constantin ROMAN
(Londra, Octombrie, 2011)
Copyright 2011 © Constantin ROMAN, Londra

[Read more →]

Tags:·······

Poetry in Translation (XCII & XCIII): – Tomas Tranströmer, Nobel Prize 2011

October 8th, 2011 · No Comments · PEOPLE, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

[caption id="attachment_3397" align="aligncenter" width="262" caption="Tomas Tranströmer (n. 1931, Suedia, Premiul Nobel 2011 pentru Literaturà"][/caption]
Premiul Nobel pentru Literatura, 2011 – Tomas Tranströmer (n. 1931, Suedia)

Dupà Moarte
de Tomas Tranströmer (n. 1931, Suedia)

Cândva a fost o ràbufnire
lasând în urmà o dârà lungà, ca o coadà de cometà.
Ramânem închişi in casà. Pe televizor imaginile devin şterse.
Picàturi de apà încremenesc pe fire de telefon.

Sub raze de iarnà, încà mai poţi aluneca uşor cu sania,
printre copacii care-au pàstrat doar doua frunze,
ca nişte pagini rupte din anuarul telefonic.,
nişte nume încremenite de frig.

Poate este de necrezut sà-ţi auzi bàtaia inimii
Dar pe undeva, umbra, poate ar fi mai aevea dacât trupul.
Samuraiul ràmâne doar o copie ştearsà
faţà de platoşa lui de balaur, cu solzi negri .

In Româneşte de Constantin ROMAN
(Londra, Octombrie, 2011)

Copyright © 2011 Constantin ROMAN

[gallery]
Pereche
Tomas Tranströmer (n. 1931, Suedia)
(Premiul Nobel pentru Literatura, 2011)

Ei sting lumina, dar becul ràmâne încà, pentru o clipà,
incandescent, înainte ca sà se dizolve, ca o pastilà,
într-un pahar de întuneric. Apoi o ràbufnire.
Pereţii hotelului zboarà in întunericul cerului.
Zvâcnirile lor au devenit mai tandre, si au adormit,
Dar gândurile lor làuntrice se împreuneazà
Ca doua dâre de acuarelà care se contopesc
şi curg laolaltà pe pagina umedà, de caiet, al unui şcolar.
E întuneric si liniste. Dar cetatea s-a apropiat mai mult
în noaptea asta. Cu obloanele trase. Casele s-au adunat.
Imbulziţi, stau de veghe, lipiţi,
o droaie de oameni, cu feţe oarbe.

In Româneşte de Constantin ROMAN
(Londra, Octombrie, 2011)
Copyright 2011 © Constantin ROMAN

[caption id="attachment_3407" align="aligncenter" width="320" caption="Tomas Tranströmer (B. 1931, Sweden) Nobel Prize for Poetry 2011"][/caption]

[Read more →]

Tags:············

Curierul Romanesc, Suedia (nr 4, 2009): Interviul luat de Silvia Constantinescu autorului Antologiei ‘Blouse Roumaine -the Unsung Voices of Romanian Women’ (partea III-a):

February 13th, 2010 · No Comments · Books, Diaspora, PEOPLE, Reviews

Pentru cititorul strain Antologia este menita sa demonstreze ca Romania a avut in mod permanent un rol activ in contributia unor valori asa cum a avut si in asimilarea unor valori din exterior.

[Read more →]

Tags:······

Curierul Romanesc, Suedia (nr 4, 2009): Interviul luat de Silvia Constantinescu autorului Antologiei ‘Blouse Roumaine -the Unsung Voices of Romanian Women’ (partea II-a):

February 13th, 2010 · No Comments · Books, Diaspora, OPINION, PEOPLE, Reviews, Uncategorized

Cum a întâmpinat Institutul Cultural Român si alte institutii de cultura din România aceasta lucrare? Ai primit vreun sprijin?

C.R.: Institutului Cultural Român si editurile din România au aratat un dezinteres total!Explicati-mi, va rog, ce anume s-a schimbat în mentalitatea Tranzitiei, chiar dupa ce am intrat cu oistea româneasca în gardul Europei?

[Read more →]

Tags:······

Curierul Romanesc, Suedia – Interviul luat de Silvia Constantinescu despre ‘Blouse Roumaine’ – o Antologie a Femeilor din Romania (Partea I-a)

February 13th, 2010 · 1 Comment · Books, Diaspora, International Media, PEOPLE, Reviews, Uncategorized

Silvia Constantinescu, editor, “Curierul Romanesc”: În meseria mea de bibliotecar de informatie în Suedia, am întâlnit zilnic elevi, studenti, cercetatori care s-au izbit de lipsa de informatii despre acea Romanie care n-a fost creatia ”partidului comunist si a lui Ceausescu, fiului cel mai iubit al poporului”, ci despre adevarata Românie, care dainuie de secole, înaintea comunismului si a ”eliberarii” tarii de catre armata rosie.”
Lucrarea lui Constantin Roman si-ar fi capatat, desigur, un loc în istoria literaturii române, dar ar fi ramas limitata la aria limbii române, falindu-ne noi între noi cu personalitatile feminine din istoria noastra. Lucrarea lui Constantin Roman si-ar fi câstigat, desigur, un loc în istoria literaturii române, dar pe plan international n-ar fi ajutat sa se împrastie ignoranta cititorilor despre o tara despre care informatiile existente sunt numai despre ”Dracula, Ceausescu, orfelinate, coruptie si infractiune”, informatii primite prin scurtele buletine de stiri din ziare, de la radio sau TV.

[Read more →]

Tags:········

“Imperiile se prabusesc in cateva saptamani, in timp ce mentalitatea imperiala are nevoie de cateva generatii ca sa dispara.” (Partea II)

April 30th, 2009 · No Comments · Diaspora, PEOPLE

4. Cum a fost inceputul in tara in care v-ati exilat? v-ati aflat in diaspora?
Ati fost primit cu bratele deschise, vi s-a pus totul la dispozitie, sau a trebuit sa lucrati din greu, sa va refaceti studii, sau sa dati diferente, etc. ca sa puteti sa va exersati meseria?

In Romania este o expresie de care imi era mare sila: “prost sa fii, noroc sa ai”. Este pe undeva reactia fata de ori si cine ar reusi, un fel de scuza implicita a nereusitei personale, a celui care foloseste expresia. Totusi auzind-o atat de des, pana la urma mi-am spus ca poate expresia o fi avand pe undeva un nor de adevar. In mintea mea incepea sa incolteasca un dubiu: daca cumva ar avea dreptate si asi fi de fapt un ne-tot?
Pe vremea aceea, in aroganta mea juvenila, credeam ca nimic nu mi s-a oferit gratios si gratuit si ca totul asi fi meritat, pentru ca, eram, ca tot romanul, “baiat destept”. Ei, acuma, dupa 35 de ani, mai mi-a trecut acest sindrom.
Englezul spune eufemistic: “You are lucky!” si imi spuneau asa tot timpul, iar eu scrasneam din dinti, din orgoliu, pentru ca meritam totul adus pe o tava de argint, fiind, bine inteles, “baiat destept”.
Adevarul este ca am avut noroc, sau poate am fost la locul potrivit, la momentul potrivit si mai aveam trei atuuri – eram tanar , eram intr-o specialitate restransa si in plina ascensiune si eram singurul roman in preajma locului. Pirn 1968 putini romani “scapasera’” din raiul comunist ca sa ajunga in Anglia. Era si asta un avantaj pentru ca multi s-au comportat prost.

Da, am fost efectiv primit cu “bratele deschise” si pentru ca prin definitie mediul universitar este mai deschis lumii exterioare. In 1968 era la moda formatia “Beatles” si in Anglia impartaseam aceeasi “joie de vivre” exploziva cu colegii mei din facultate (In Romania pe atunci rock-ul era interzis si puteai fi denuntat si sa iti pierzi locul la facultate daca erai suspectat ca dansai sau ascultai o asemenea muzica).

La Universitatea din Newcastle erau fonduri destule pentru cercetare, iar Acad. Runcorn, seful Scolii de Fizica Planetara era un om dinamic si un savant de o anvergura mondiala, care primea subventii dela NASA.
Imediat cum am venit la el am fost instalat intr-un apartament de oaspeti elegant, de pe acoperisul cladirii (penthouse I se spunea) cu tot confortul (baie, bucatarie, frigider, televizor color, samd; in Romania parintii mei nici nu aveau bani sa cumpere televizor). De la fereastra acestui Penthouse aveam o vedere panoramica splendida. Cladirea era proiectata de un celebru arhitect, Sir Basil Spence, care mi-a facut bucuria si mai mare, pentru ca auzisem de el inca din Romania si ii admiram lucrarea de restaurare a catedralei dela Coventry. Eram intr-o astfel de euforie incat chiar am crezut ca il apucasem pe Dumnezeu de picior. In plus, preconceptiile mele favorabile despre Occident erau de o asa natura, incat mi se parea normal ca toata lumea sa traiasca asa ca si mine, in acelasi confort. Colegii din universitate m-au primit bine si pentru ca, in afara de elementul de curiozitate fata de mine, ca roman, stiau ca o sa ma intorc in Romania, deci nu reprezentam un concurent. Ei mai m-au invitat sa mai revin la ei si vara, dar eu ma intorceam spre tara (asa cum am spus, cu trenul mic) si numai speram sa mai ma intorc in Anglia.

[Read more →]

Tags:···