Uncategorized

Entries Tagged as 'Uncategorized'

Romanian Literature in Exile (I): Rodica Iulian (France), b. Romania 1931

October 19th, 2011 · Comments Off on Romanian Literature in Exile (I): Rodica Iulian (France), b. Romania 1931 · Diaspora, PEOPLE, Poetry, quotations, Uncategorized

Rodica Iulian’s novels, written in French, reflect the dilemma of the exile torn between her perceived ‘duty’ towards her native culture and the desire to establish new roots in its adoptive country. In the process of establishing herself as a writer in the West, she would reposition Romanian literature as part of the canon of European literature. In this context, Rodica Iulian’s novels reveal the misunderstandings between the Romanian perceptions and expectations of the newly experienced contacts with the French culture. (One of the above quotations is such an example, when, as late as 2001, one detects a whiff of the nightmares experienced some two decades earlier, by Iulian witnessing Ceausescu’s bulldozers, flattening the historical centre of Bucharest.)

Blouse Roumaine – An Anthology of Romanian Women

Romanian Musings on Bela Bartok’s Memorial in London SW7

October 10th, 2011 · Comments Off on Romanian Musings on Bela Bartok’s Memorial in London SW7 · Art Exhibitions, Diaspora, OPINION, PEOPLE, Reviews, Uncategorized

Bela Bartok was born in the Romanian Banat region, at Sannicolau Mare, the son of a Hungarian father and a Serbian Mother. As one would expect of a sensitive child born in this ethnic mosaic of the Habsburg Empire, young Bartok like his central European contemporary composers, drew his inspiration from the rich ethnic music of Central Europe: the composer’s “Romanian Dances” have long been included in the International musical repertoire and in the memory of the cognoscenti, compositions which reflect indirectly the international currency of Romanian compositions, the same pool from which Georges Enesco or Valentin Lipatti have drawn their inspiration.
The life of Hungarian sculptor Imre Varga (b. 1923) reflects, as one would expect, the historical and political meanders of his country, during the 20th century. By comparison, this presents many commonalities with his Romanian counterparts, who showed an equal enthusiasm at adapting to changing political circumstances, first during the right-wing nationalist dictatorship, followed by an anti-Stalinist war in the East, on the side of Germany, only to heap praise on a “liberating” Soviet Army and finally to end up as a member of the European Union: not exactly an easy sailing, during stormy times, when many contemporary artists either wrecked their careers, or chose instead to take the heavy road of exile, as was the case of our subject, whose memorial has just been erected in South Kensington.

[Read more →]

Tags:"Bela Bartok"

Ganduri Romanesti despre Bella Bartok la Londra

October 9th, 2011 · Comments Off on Ganduri Romanesti despre Bella Bartok la Londra · Art Exhibitions, Diaspora, OPINION, PEOPLE, Uncategorized

Dezvelirea statuii compozitorului Maghiar Bella Bartok in cartierul South Kensigton din Sudvestul Londrei reprezinta o recunoastere in plus, nu numai a celebrului compozitor de talie universala, dar si un exemplu de promovare inteligenta a valorilor nationale in lume. Acest act ofera un moment de reflectie si poate comparativ cu modul Romanesc de promovare a valorilor nationale, pe plan international, de cumetriile Institutului Cultural Roman, Bucuresti.

Ei, o sa ma intrebati, poate, “ce are sula cu prefectura”? ce legatura aleatorica ar exista intre aceste idei, intre astfel de paralele si implicit de indemnuri?

Bella Bartok si George Enescu
Fara a ma pierde in explicatii alambicate, doar in cateva randuri, ar trebui sa amintim ca Bella Bartok s-a nascut in Banatul Romanesc, la Sannicolau Mare, ditr-un tata maghiar si o mama de etnie Sarba. Cum este si firesc, pentru un tanar cu evidente sensibilitati fata de mediul in care s-a nascut, Bartok s-a inspirat, asa cum au facut-o contemporanii si predecesorii sai din sec XIX, din fondul muzicii etnice din Sudestul Europei: “Dansurile Romanesti” ale compozitorului au intrat de mult in repertoriul mondial si implicit in memoria si sensibilitatea publicului civilizat si avizat, sensibilitate care reflecta indirect valorile muzicii Romanesti – aceeasi sursa din care s-au inspirat si contemporanii sai, George Enescu sau Dinu Lipatti.

Este poate semnificativ ca atat Bartok cat si Enescu s-au exilat din cauza schimbarilor politice survenite ca urmare al celui de al doilea razboi mondial: Bartok s-a destzarat datorita fascizarii Ungariei lui Horthy, ca sa se stabileasca in Statele Unite, unde, in ciuda asistentei financiare si artistice primite, si-a trait cu dificultate exilul, unde a murit dupa cinci ani. In aceasta perioada de destzarare a compus doar doua lucrari: Concertul pentru Orchestra si o sonata de vioara pentru Yehudi Menuhin – violonistul care a fost scolit de Enescu…
George Enescu, impreuna cu sotia lui si-au parasit tara dupa razboi, ca sa-si traiasca ultimii ani de viata la Paris, intr-o perioada intunecata a diasporei romanesti. Aceasta din urma a fost bantuita de recriminari, suspiciuni, lovituri sub centura si contraziceri – cu efecte inevitabile negative. Aici, in Parisul postbelic, bratul omniprezent al simpatizantilor francezi ai Stalinismului, cat si coada sobolanului securist au fost proactive, asa cum au suferit, din experienta proprie, Monica Lovinescu, Eugene Ionesco, Virgil Gheorghiu, Horia Vintila, s.a., indurand persecutia impinsa pana chiar la procesul vrajitaorelor.
Poate ar fi interesant de a reflecta mai adanc asupra efectului exilului asupra acestor compozitori contemporani, Bartok si Enescu.

Poetry in Translation (XCII & XCIII): – Tomas Tranströmer, Nobel Prize 2011

October 8th, 2011 · Comments Off on Poetry in Translation (XCII & XCIII): – Tomas Tranströmer, Nobel Prize 2011 · PEOPLE, Poetry, quotations, Translations, Uncategorized

[caption id="attachment_3397" align="aligncenter" width="262" caption="Tomas Tranströmer (n. 1931, Suedia, Premiul Nobel 2011 pentru Literaturà"][/caption]
Premiul Nobel pentru Literatura, 2011 – Tomas Tranströmer (n. 1931, Suedia)

Dupà Moarte
de Tomas Tranströmer (n. 1931, Suedia)

Cândva a fost o ràbufnire
lasând în urmà o dârà lungà, ca o coadà de cometà.
Ramânem închişi in casà. Pe televizor imaginile devin şterse.
Picàturi de apà încremenesc pe fire de telefon.

Sub raze de iarnà, încà mai poţi aluneca uşor cu sania,
printre copacii care-au pàstrat doar doua frunze,
ca nişte pagini rupte din anuarul telefonic.,
nişte nume încremenite de frig.

Poate este de necrezut sà-ţi auzi bàtaia inimii
Dar pe undeva, umbra, poate ar fi mai aevea dacât trupul.
Samuraiul ràmâne doar o copie ştearsà
faţà de platoşa lui de balaur, cu solzi negri .

In Româneşte de Constantin ROMAN
(Londra, Octombrie, 2011)

[gallery]
Pereche
Tomas Tranströmer (n. 1931, Suedia)
(Premiul Nobel pentru Literatura, 2011)

Ei sting lumina, dar becul ràmâne încà, pentru o clipà,
incandescent, înainte ca sà se dizolve, ca o pastilà,
într-un pahar de întuneric. Apoi o ràbufnire.
Pereţii hotelului zboarà in întunericul cerului.
Zvâcnirile lor au devenit mai tandre, si au adormit,
Dar gândurile lor làuntrice se împreuneazà
Ca doua dâre de acuarelà care se contopesc
şi curg laolaltà pe pagina umedà, de caiet, al unui şcolar.
E întuneric si liniste. Dar cetatea s-a apropiat mai mult
în noaptea asta. Cu obloanele trase. Casele s-au adunat.
Imbulziţi, stau de veghe, lipiţi,
o droaie de oameni, cu feţe oarbe.

In Româneşte de Constantin ROMAN
(Londra, Octombrie, 2011)
Copyright 2011 © Constantin ROMAN

[caption id="attachment_3407" align="aligncenter" width="320" caption="Tomas Tranströmer (B. 1931, Sweden) Nobel Prize for Poetry 2011"]

[/caption]

Isabela Vasiliu-Scraba: Cioran prin lăutărismul lui Pleşu. Despre inocularea ruşinii de a fi român

February 19th, 2011 · 3 Comments · Diary, Diaspora, OPINION, PEOPLE, quotations, Uncategorized

Motto:
“Toţi depresivii sînt tipuri eminamente subiective…Ei sînt singurii care coboară în adâncimile vieţii pînă acolo unde aceasta se îmbină cu moartea… Politicul aparţine domeniului exteriorităţii. Din acest motiv, valorile politice sînt la periferia valorilor spirituale”
(Emil Cioran, 1932)

După instalarea lui Iliescu la cârma ţării si a lui Andrei Pleşu la cârma culturii, scrierile lui Emil Cioran, care în comunism circulaseră xeroxate pe sub mână, au putut fi cumpărate din marile librării, îmbogăţind avuta editură Politică, sub numele ei de Humanitas (1). E drept că noul nume cam aminteşte de ziarul comunist l’Humanite care a încercat fără succes să-l deposedeze în 1960 pe Vintilă Horia de Premiul Goncourt, acuzându-l fără bază şi pic de jenă că “ar fi susţinut înfiinţarea lagărelor de exterminare în Germania nazistă” (v. Th. Cazaban în dialog cu C. Bădiliţă, Captiv în lumea liberă, Cluj-Napoca, Echinox, 2002, p. 125). Din atacul foştilor ideologi comunişti manifestând o inexplicabilă alergie la scrisul unui romancier de faimă internaţională s-a văzut câtă dreptate a avut Vintilă Horia când şi-a tot amânat întoarcerea în România regimului Iliescu-Roman. Într-una din scrisorile trimise din Spania în primele luni de “democraţie prin rotirea cadrelor” (M. Cantuniari, Bărbatul cu cele trei morţi ale sale, Ed. Humanitas, 2007) romancierul premiat de Academia franceză consemna următoarele: “Aţi aflat că Adevărul şi Tineretul liber au publicat ştirea după care aş fi acordat un interview nu ştiu cărei reviste în limba română din Israel şi New York, care a fost reprodusă de ziarul Independent din Londra, interview în care mă autoprezentam ca fruntaş al Gărzii de fier şi insultam pe Petre Roman. Am desminţit totul printr-un interview telefonic cu BBC şi i-am scris pe aceeaşi temă lui Mircea Dinescu. Este îngrozitor. N’am făcut parte din nici un partid, deci nici din Garda de Fier, care m-a scos din postul de ataşat de presă la Roma” (Vintilă Horia, 27 febr. 1990 în op. cit., p.334). Scrisorile lui Vintilă Horia către traducătorii săi Mihai si Ileana Cantuniari (prima pe 2 martie 1989, ultima din 19 nov. 1991) fac să transpară cadrul libertăţii post-comuniste, precum si aspecte de continuitate în politica editorială dinainte de 1989: dacă Editura Politică nu l-a publicat pe Vintilă Horia (2), nici Humanitas nu o va face. Pentru autorul volumului Les clefs du crepuscule(1990), -scriitor tradus în peste 20 de ţări fără dirijismul folosit pentru împrăştierea operelor şi omagiilor soţilor Ceauşescu înainte de 1990 şi după aceea pentru operele şi omagiile lui Andrei Pleşu (3) -, exilul nu s-a încheiat cu împuşcarea Ceauşeştilor (v. rev. Cristian Bădiliţă în rev. Rost, 16/2004).

THE EMERGENCE OF THE ROMANIAN PROFESSIONAL CLASS (1)

June 5th, 2010 · No Comments · PEOPLE, Uncategorized

With the occupation of the Soviet armies in 1944 and sudden imposition of a new (communist) order those professionals who resisted the change, who run liberal professions (in Pharmacy, medicine, law, finance or other businesses) and did not join the Communist Party were at best expropriated, or marginalised without means of survival or simply sent to prison camps of hard labour, digging the Danube-Black sea canal, harvesting reeds in the Danube Delta or as political prisoners in the Carpathians copper mines. From 1949 a fast track for “reliable” replacements was set up for people with no previous college education to “qualify” as engineers, leaders of Industry or hospitals following a few months of “intensive” education (…).

Book Review: “Once Upon Another Time” by Jessica Douglas-Home

April 4th, 2010 · 3 Comments · Books, OPINION, PEOPLE, quotations, Reviews, Uncategorized

Once upon another time
by Jessica Douglas-Home.
Quotation from page 169-170;
"the Arbuthnots (British Ambassador to Romania, – LC note) second party took place that evening – a lavish buffet for twenty. As with the first one, people sat in huddles whispering on the stairs and in corners. A gaunt professor of architecture entered and for a time seemed frozen by the sight of the two tables piled high with unheard of delicacies. A waiter broke the spell by handing him a glass of wine from a silver tray whereupon he fell on the food like a starving man.

(LC note- Romanians had next to nothing to eat under Ceausescu in the 1980s, except chicken claws).

I have a picture of Plesu and Liicianu stretching their legs out from the deep velvet sofa, arms clasped behind their necks, their eyes glinting amusedly at me, relaxed and at peace with themselves.

Curierul Romanesc, Suedia (nr 4, 2009): Interviul luat de Silvia Constantinescu autorului Antologiei ‘Blouse Roumaine -the Unsung Voices of Romanian Women’ (partea II-a):

February 13th, 2010 · Comments Off on Curierul Romanesc, Suedia (nr 4, 2009): Interviul luat de Silvia Constantinescu autorului Antologiei ‘Blouse Roumaine -the Unsung Voices of Romanian Women’ (partea II-a): · Books, Diaspora, OPINION, PEOPLE, Reviews, Uncategorized

Cum a întâmpinat Institutul Cultural Român si alte institutii de cultura din România aceasta lucrare? Ai primit vreun sprijin?

C.R.: Institutului Cultural Român si editurile din România au aratat un dezinteres total!Explicati-mi, va rog, ce anume s-a schimbat în mentalitatea Tranzitiei, chiar dupa ce am intrat cu oistea româneasca în gardul Europei?

Curierul Romanesc, Suedia – Interviul luat de Silvia Constantinescu despre ‘Blouse Roumaine’ – o Antologie a Femeilor din Romania (Partea I-a)

February 13th, 2010 · 1 Comment · Books, Diaspora, International Media, PEOPLE, Reviews, Uncategorized

Silvia Constantinescu, editor, “Curierul Romanesc”: În meseria mea de bibliotecar de informatie în Suedia, am întâlnit zilnic elevi, studenti, cercetatori care s-au izbit de lipsa de informatii despre acea Romanie care n-a fost creatia ”partidului comunist si a lui Ceausescu, fiului cel mai iubit al poporului”, ci despre adevarata Românie, care dainuie de secole, înaintea comunismului si a ”eliberarii” tarii de catre armata rosie.”
Lucrarea lui Constantin Roman si-ar fi capatat, desigur, un loc în istoria literaturii române, dar ar fi ramas limitata la aria limbii române, falindu-ne noi între noi cu personalitatile feminine din istoria noastra. Lucrarea lui Constantin Roman si-ar fi câstigat, desigur, un loc în istoria literaturii române, dar pe plan international n-ar fi ajutat sa se împrastie ignoranta cititorilor despre o tara despre care informatiile existente sunt numai despre ”Dracula, Ceausescu, orfelinate, coruptie si infractiune”, informatii primite prin scurtele buletine de stiri din ziare, de la radio sau TV.

SFIDAREA IDIOCRATIEI, Constantin ROMAN, Prefata – John F. DEWEY (Recenzie Partea III)

February 9th, 2010 · 1 Comment · Books, Diaspora, Reviews, Uncategorized

Ca si gastronomia placerea infinita care rezulta din admirarea arhitecturii, picturii si ale gradinilor care il inconjoara reprezinta un fundal mereu prezent: aceste toate formeaza un comentariu, ca un hemiciclu, sau o tema muzicala, o reflectie permanenta a fiecarei miscari, o bucurie pe care autorul o impartaseste pe indelete cu cititorul, pe masura ce intoarce paginile cartii.

Centre for Romanian Studies